Varietatea reliefului, a climei şi vegetaţiei se reflectă şi în bogaăţia şi componenţa faunei comunei Tomeşti. Per ansamblu fauna acestei zone este preponderent central-europeană, incluzându-se în provincia Dacia.
Poziţia geografică a favorizat atât menţinerea elementelor locale vechi cât şi posibilitatea întrepătrunderii lor cu elemente sudice, vestice şi nordice. Se întâlnesc astfel o serie de specii moesice ca: termitele (Reculithermae lufifugus), călugăriţa (Mantis religiosa) etc.
Au fost colonizate o serie de specii de interes cinegetic ca: cerbul (Cervus eluphus), fazanul (Phosianus calchicus) în pădurile din jurul localităţilor Româneşti, Tomeşti, Baloşeşti. Dintre peşti Păstrăvul american (Salmo trutta inideus).
Zona de pădure din comună este domeniul unei mari bogăţii faunistice atât ca varietate a speciilor cât şi ca număr de indivizi, pădurea oferind nu numai posibilitatea de hrană dar şi de adăpost. În funcţie de principalele trepte de relief se pot desprinde două biocomplexe faunistice cu condiţii ecologice specifice.
În zona pădurilor de foioase, cu o durată mare a perioadei călduroase şi o hrană variată şi bogată, unde predomină gorunetele, se întâlneşte un biocomplex faunistic apropiat de cel al fagului. Dintre mamifere întâlnim lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), bursucul (Martens martens), porcul mistreţ (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), pisica sălbatică (Felis silvestris), căprioara (Capreolus capreolus), pârşul de ghindă (Elyomis quercinus), viezurele (Moles taxus). Dintre păsări mai frecvente sunt: turturica (Streptopelia turtur), ciocănitoare neagră (Picus major), ciocănitoarea verde (Picus virides), mierla negră (Turdus merula), piţigoiul (Parus major), rândunica (Mirunda rustica), cucul (Cucrelus canarus), pupăza (Upupa epops), huhurezul mic (Strix aluco), bufniţa (Bubo bubo), vrabia (Poser domesticus), cioara (Corvus cornin) etc, iar dintre nevertebrate păduchele ţepos al stejarului (Asterodiaspidiotus variolosus), molia ghindei (Carpocapsa splendana), ţânţarul de frunză al fagului.
Subetajul pădurilor de conifere şi de amestec cu făgete ce se desfăşoară în zona înaltă a comunei pe cursul superior al râului Bega şi a afluenţilor, este populat de ursul brun (Ursus aretos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), unele rozătoare ca şobolanul (Max raffus), şoarecele vărgat şi şoarecele scurmător.
În zonă mai sunt frecvente diferite reptile (şopârla comună, şopârla de munte şi vipera comună), păsări (gaiţa de munte, cocoşul de munte) precum şi mai multe nevertebrate (viermi, moluşte, insecte). La adăpostul pădurii se găsesc şi alte specii răspândite azonal, de la periferie până la culmile munţilor: lupul, porcul mistreţ, vulpea etc.
Fauna apelor curgătoare este reprezentată prin peşti valoroşi: păstrăvul indigen, mreana şi cleanul.
Lasă un răspuns