Monumente

tomesti_pestera_

MONUMENTE ALE NATURII
Peştera cu apă este situată în versantul stâng al văii Pustânii, la 2,2 km de confluenţa acestei văi cu Bega Poienilor, pe raza satului Româneşti, loc unde natura a construit lent în decursul a mii de ani adevărate opere de artă. Peştera este săpată în rocile calcaroase şi dolomitice din versantul nordic al Dealului lui Filip; se află la cota 340 m şi are o lungime totală de 370 m iar după unii speologi ar avea chiar 1050 m, făcând parte din categoria peşterilor mijlocii fiind cea mai lungă peşteră din judeţul Timiş. Peştera este dispusă orizontal pe trei etaje. Intrarea în peşteră orientată N-NV este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la cca. 70 m. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge.

Concert simfonic la Peştera Româneşti în anul 2006

În interiorul peşterii întâlnim o alternanţă de săli larg boltite şi zone de îngustare, din tavanul cărora cad picături de apă care au format în decursul timpului frumoase draperii laterale, stalactite şi stalagmite. Zona cea mai frumoasă este o sală înaltă asemănătoare unei biserici, al cărei tavan se sprijină pe două coloane îngemănate, formate din unirea stalactitelor şi stalagmitelor, aceasta fiind numită de unii cercetători „la cruce”. În interiorul peşterii se poate vedea o formaţiune geologică unică numită brecie tectonică.

În această încăpere geologii împreună cu Filarmonica din Timişoara organizează la jumătatea lunii octombrie a fiecărui an concerte de muzică simfonică datorită rezonanţei fonice a grotei.

Primul concert simfonic din peşteră a avut loc în data de 27 septembrie 1984 (concertul a fost iniţiat de dr. Lupu), participând 660 de persoane.

Trebuie menţionat că în această peşteră s-au găsit urme ale existenţei omului datând din epoca neolitică şi epoca bronzului.

Stânca lui Florian

Stânca lui Florian formată din eroziuni diferenţiale se află la ieşirea din Colonia Fabricii pe drumul spre Luncani, pe partea dreaptă într-o zonă a rocilor calcaroase şi dolomitice. Tot aici se află şi o peşteră mică.

Peştera din Piatra Fetii (conform consemnării profesorului H.G. Kräutner) este situată în versantul drept al văii Căprişoara, sub nivelul drumului, la 3,5 km aval de valea Tăieturii şi 1,5 km amonte de confluenţa cu valea Stâlpului, la cota 508 m. Este o peşteră relativ mică (19 m lungime) săpată în tufuri calcaroase şi dolomite rubante. Intrarea se află între drum şi vale, la 6 m deasupra apei. A fost săpată de apă prin eroziune laterală pe o fisură în rocile dolomitice. Peştera propriu-zisă constă dintr-o sală slab luminată şi un culoar obscur drenat de un curs de apă. Plafonul format din tuf calcaros, este ornat cu stalactite mici şi rare. Peştera este foarte umedă şi relativ caldă (12 ºC lângă cursul apei).

Peştera din Cioaca Birtului este situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre Valea lui Liman şi Luncani pe versantul stâng al râului Bega Luncani, sub cioaca Birtului. Este situată la 26 m deasupra drumului (altitudinea 330 m), într-un abrupt împădurit.

Izvoarele termale de la Balta Caldă – Româneşti

Izvoarele termale de la Balta Caldă (Româneşti) aflate la intrarea în comună la confluenţa râului Bega Luncani cu Şasa (Bega Poieni).

MONUMENTE ANTROPICE
Situl arheologic Dumbrăviţa din localitatea Româneşti aflat la marginea de nord a satului pe terasa formată din confluenţa râului Bega cu Şasa. Aici a fost descoperită o aşezare din paleoliticul superior (aurignacian) cu mai multe nivele de locuire.

Situl arheologic Peştera cu apă din Româneşti aparţinând epocii bronzului se află la intrarea în peşteră.

Biserica din lemn Sfântul Ioan Botezătorul din satul Româneşti (a fost descrisă la cap.5 Instituţii).

Mănăstirea Izvorul lui Miron din Româneşti ( a se vedea cap. 5 Instituţii ).

Mănăstirea de măicuţe din Luncanii de Sus cu hramul Acoperământul Maicii Domnului şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Morile din lemn de pe râul Bega din localităţile: Tomeşti, Româneşti şi Luncani.

 

2 comments:

  1. Buna ziua si LA MULTI ANI tuturor ce se ocupa de descrierea zonei turistice din inprejurimile comunei Tomesti.Am avut placerea inca dinaintea majoratului sa cunosc zona Tomesti ,iar din anul 1973 sunt ghid turistic ,la vremea actuala avand licenta si brevet in turism.Am participat alaturi de Dr Lupu Constantin inca de la primul concert din pestera Romanesti si la urmatoarele concerte ,dar acuma cred ca mi-ar fi dificil daca nu chiar imoral ca dupa ''Harta Regiunii"prezentata pe situl de reclama a complexului Valea lui Liman sa vad amplasata Pestera Romanesti spreBalosesti in loc de Farasesti.va rog comunicati celor abilitati sa mai revada reclama .Cu multumiri Marinel Cojocar .

    1. Buna ziua,
      Nu stiu cine a realizat acea harta, iar pentru informatiile de pe site-ul complexului Valea lui Liman ei sunt direct raspunzatori. Avand in vedere ca eu ma ocup doar de site-ul http://www.tomesti.ro si de continutul afisat aici, pot sa va promit doar ca voi transmite atentionarea d-voastra catre reprezentantii Primariei Tomesti. Multumim pentru interesul acordat zonei noastre! Cu respect, Vali Vasiliu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *