Prima etapă de macadam din acest an s-a desfășurat pe drumurile pietruite din vecinătatea orașului Lipova, județul Arad. Fără a putea beneficia de o Probă Specială poziționată foarte aproape de oraș, lucru de care se pot bucura de exemplu etapele ce au precedat acest raliu în calendarul CNRD, era evident faptul că SuperSpeciala din Arad va constitui atracția publicului mai puțin avizat și/sau mai puțin dispus să înghită praful de pe probe.
Cu toții știm însă că spectacolul și emoțiile adevărate se simt acolo, pe probe, în soarele arzător și înghițind praful ridicat de fiecare concurent în parte. Parcă în urma fiecărui echipaj praful are o altă aromă, exact așa cum pe stradă fiecare femeie e urmată de dâra de parfum ce îi dezvăluie personalitatea, modul de viață și încrederea (sau neîncrederea) în sine. Această aromă, deși aparent e percepută doar olfactiv, în realitate e condimentată de prestație, ținută, aspect și mod de pilotaj … pentru că vorbim în continuare de mașini și raliu, nu? 😀
Acolo are loc lupta piloților cu temerile proprii, cu instinctul de autoconservare, cu ”bug-ul” ăla fixat adânc în creier cu ocazia anumitor evenimente din trecut și de multe ori cu teama că ”fierul” nu va ține până la final. Și dacă reușești să câștigi lupta cu omul din tine și să lași toți ”piticii” de pe creier să se scalde în amestecul de concentrare, tehnică, concurs și tactică ai toate șansele să te dezmeticești abia în timp ce deschizi șampania pe podium. Da, e adevărat că există și o luptă între echipaje, dar asta o văd spectatorii și se vorbește despre ea după finalul etapei în articole și reportaje.
O astfel de luptă am putut vedea și noi la Raliul Aradului. Odată cu cele două abandonuri consecutive ale echipajului Simone Tempestini/Marc Banca și cu un Rareș Tomiță abia instalat la volanul unui R5, la Arad s-a deschis poarta unui duel cu care eram obișnuiți în urmă cu ceva ani și care acum am realizat că parcă ne-a lipsit. Duelul veteranilor, al experienței și al amintirilor s-a dat între echipajele Dan Gîrtofan/Tudor Mârza pe o Skoda Fabia R5 și Bogdan Marișca/Poenaru Carmen pe Ford Fiesta R5. Dacă în prima zi Giri câștiga două din cele 4 probe, instalându-se în fruntea clasamentului general, urmat de Valentin Porcișteanu/Dan Dobre care au și învins pe SuperSpecială și de Bogdan Marișca/Poenaru Carmen care și-au adjudecat a doua specială a zilei, în cea de-a doua zi lucrurile aveau să se schimbe.
Simone era așteptat din nou de toată lumea în regim de Super Rally și pe bună dreptate, pentru că pe prima probă a zilei secunde a obținut cel mai bun timp. Se părea că tineretul ia din nou avânt și forțează fruntea clasamentului, având în vedere faptul că al doilea timp era obținut de echipajul Florin Tincescu/Sergiu Itu, dar problemele tehnice cu care s-au confruntat aceștia din urmă pe următoarele probe și abandonul lui Simone (tot din motive tehnice), au reaprins lupta între veterani. Astfel, Bogdan Marișca s-a impus pe PS6 și PS7 recuperând foarte mult din handicapul față de liderul de la general, iar după PS8, câștigată de Vali Porcișteanu, atât în drepul echipajului Bogdan Marișca/Poenaru Carmen cât și a liderilor de până atunci, Dan Gîrtofan/Tudor Mârza era afișat același timp cumulat și diferența era de 00:00:00.0.
Nu știu dacă pe ultima probă cel mai mult a contat determinarea lui Bogdan sau conservatorismul lui Giri, cert e ca s-a putut vedea cu ochiul liber că primul a mers mai tare și astfel a reușit să-și adjudece atât victoria etapei de la Arad cât și cele 3 puncte puse în joc pentru prima poziție ocupată în PowerStage.
Astfel, podiumul la General la finalul Raliului Aradului 2017 a arătat așa:
1. | B.Marisca – C.Poenaru | Ford FIesta R5 | 2 | 01:06:30.3 | +0:0.0 |
+0:0.0 | |||||
2. | D.Girtofan – T.Marza | Skoda Fabia R5 | 2 | 01:06:40.7 | +00:10.4 |
+00:10.4 | |||||
3. | V.Porcisteanu – D.Dobre | Mitsubishi Lancer Evo IX | 3 | 01:06:57.3 | +00:27.0 |
+00:16.6 |
Chiar dacă Raliul Aradului nu reprezintă cea mai lăudată etapă din campionat, cum-necum evoluția echipajelor fac din acest raliu un frumos raliu de macadam, chiar dacă numărul spectatorilor pe probe este destul de redus.
Noi ne-am simțit bine și pe lângă asta am avut parte chiar de o surpriză și de un exemplu de mentalitate sănătoasă de campion și bună creștere. La finalul primei treceri pe Nadăș echipajul cu numărul 1 s-a oprit exact lângă locul unde ne-am stabilit noi ”tabăra”, iar Simone și Marc, deși abandonaseră, au avut și răbdarea și amabilitatea de a susține conversații cu spectatorii care s-au apropiat. Fiica mea de nici 3 anișori striga ca o moară stricata ”Simone! Simone!”, iar acesta după ce a venit și a strâns mâna fiecaruia în parte a zăbovit lângă ea și i-a acordat atenția atât de mult râvnită de un copil care habar n-avea ce înseamnă de fapt cuvântul ”campion”. 🙂 Poate că ăsta e unul din modurile prin care poți aduce spectatori pe probe … pentru că, poate mulți nu-și dau seama … dar o mână strânsă de către oamenii pe care îi admiri nu reprezintă doar o formă de salut, ci spectatorul o percepe ca un ”Mulțumesc că ești aici! Ne bucurăm că ai venit să ne vezi!”.
La final vă invit să vizualizați și fotografiile surprinse de noi pe probe. Da, noi. Pentru că am plăcerea să vă anunț că echipa sopmedia.ro s-a îmbogățit cu încă un membru. Numele ei e Mihaela Marcu și sunt convins că experiența și talentul ei vor aduce un plus la ceea ce încercăm să realizăm. Și pentru că e prima oară, cadrele surprinse de noua noastră colegă le-am așezat toate împreuna, mai jos.