Aşteptam deja de aproximativ doi ani desfăşurarea unei noi etape de motocross pe circuitul de la Brăneşti şi căutam periodic pe internet informaţii noi pe această temă. Astfel că, prin iunie am adăugat bucuros în agenda personală datele de 8 şi 9 septembrie 2012 ca fiind deja rezervate, fapt ce m-a obligat să refuz cu regret invitaţia organizatorilor concursului de MTB Arad Bike Race 2012 de a participa ca fotograf la evenimentul din jud. Arad.
Aşadar sâmbătă dimineaţa m-am prezentat la circuitul de la Brăneşti, cu programul de desfăşurare în buzunar şi pregătit pentru o experienţă nouă din punct de vedere fotografic. Nu prea înţelegeam eu ce înseamnă clasele Quad, MK1, MK2 înscrise în program, dar mă aşteptam ca totul să se clarifice odată cu începerea antrenamentelor libere programate pentru acea zi, iar astfel duminică să revin pregătit pentru concurs atât din punct de vedere al unghiurilor şi cadrelor ce urma să le surprind, cât si din cel al modului de desfăşurare a unei etape naţionale de motocross.
Dar cum niciodată planurile făcute pe hârtie nu se concretizează în teren, la sfârşit am constatat că am plecat de acolo mai derutat decât am venit pentru că instalaţia de sonorizare era doar pentru muzică şi anunţuri adresate sportivilor, iar programul a fost decalat şi total dat peste cap datorită unor neînţelegeri între organizatori şi concurenţi.
Tot ce am putut eu distinge (ca un spectator aflat pentru prima oara prezent la un astfel de eveniment) a fost diferenţa dintre cei mici, cei mai mari şi cei mari! … şi vorbesc foarte serios! 😀
La clasa celor mai mici dintre concurenţi m-a impresionat mult dăruirea cu care evoluau şi pasiunea cu care parinţii lor îi încurajau pe fiecare în parte.
În ziua concursului propriuzis unele aspecte s-au modificat şi chiar dacă startul primei manşe de concurs a fost din nou amânat, la instalaţia de sonorizare se făceau anunţuri si pentru spectatori. Astfel am aflat că la clasa MK1 va evolua un singur concurent, şi asta pentru că ceilalţi concurenţi au refuzat să ia startul. Următorul calup de fotografii e dedicat în întregime lui Mihai Stoichescu (căci despre el este vorba) … şi nu, nu pentru că (vezi Doamne) aş da dovadă de vreun patriotism local excesiv, ci pur și simplu în semn de respect pentru sportivul care a înţeles că acel eveniment e organizat pentru ei, sportivii; că acei spectatori au venit ca să vadă spectacol şi că indiferent cât de valoros eşti ca sportiv, niciodată nu-ţi strică nişte kilometrii în plus care vin implicit cu un plus de experienţă.
Nu ştiu cu exactitate care a fost nemulţumirea sportivilor care au refuzat să concureze, însă dacă ceea ce am auzit din discuţiile cu unii arbitrii este real … să-mi fie cu iertare, dar mie mi se pare o pură răutate şi lipsă de sportivitate să decurgi la asemenea măsuri doar pentru că într-un an atât de secetos pe traseu era prea mult praf! Dacă nu acesta este motivul real, îmi cer de acum scuze pentru afirmaţiile mele şi spun: “Ce să faci? Gura lumii vorbeşte!” 🙂
Totuşi, ca spectator nu mi-a placut modul de abordare a celor de la clasa MK2 care au venit la start fără motociclete şi au avut o atitudine sfidătoare la adresa organizatorului (care până la urma reprezenta federaţia) şi chiar la adresa spectatorilor veniţi să-i vadă în acţiune.
În acel moment m-a dus gândul la fanii raliurilor, care după ce am văzut că se întâmplă aici, ar trebui să fie fericiţi că în sportul iubit de ei sportivii dau dovadă de spirit competiţional si fair-play, participând de multe ori în condiţii extrem de grele la etapele organizate de federaţie.
A urmat clasa veterani:
Cea mai disputată clasă a fost cea a amatorilor:
după care pe traseu şi-au făcut apariţia sportivii de la clasele 85 cc si 65cc:
Din nou, deliciul publicului l-au făcut cei mici, de la clasa 50 cc, o clasă la care lupta este întotdeauna aprigă de la start şi până în ultimul tur de circuit.
Un spaţiu special am rezervat şi pentru concurentul cu numărul 9 de la clasa 50 cc, care la doar 4 ani a participat la prima lui cursă oficială şi al cărui tată, eu personal cred că are un viitor strălucit ca atlet, ; )) având în vedere faptul că acesta a alergat tot traseul în urma fiului său chiar dacă la un moment dat era vizibil sfârşit din punct de vedere fizic. Oare cum o să se descurce când fiul său va evolua la clasele superioare. ; ))
